LUCRĂRILE DE CERCETARE ŞTIINŢIFIICĂ PROPRII ŞI ADRESELE DE PUBLICARE

      Lucrările de cercetare ştiinţifiică au fost efectuate în colaborare cu profesori de la Facultatea de Zootehnie din Bucureşti şi publicate în Sesiuni de Comunicări Ştiinţifiice şi Simpzioane ale Facultăţilor de Zootehnie din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Chişinău.

        1. “Studiu comparativ privind evoluţia parametrilor productivi la tineretul de prepeliţă din două populaţii”, A 35-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiintifiice a Facultăţii de Zootehnie Bucureşti, U.S.A.M.V. Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2006.

  Adresa web : www.zootehnie.ro/fisiere/file/Lucrari20Stiintifice%202006(1).pdf

2. “Studiu privind posibilitatea furajării faziale a tineretului de prepeliţe dintr-o populaţie mixtă de ouă-carne”, Simpozionul Internaţional „Performanţă şi Competitivitate în Producţia Animală”, Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Iaşi, Aprilie, 2007.
Adresa web :
http://www.univagro-iasi.ro/revista_zoo/en/documente/Cuprins-vol-50.pdf.

3. “Studiu comparativ privind producţia de ouă şi a mortalităţii la prepeliţele din populaţia mixtă de ouă-carne „de Baloteşti” şi la populaţia de carne „Faraon”, A 36-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2007. 

4. “Studiu privind rezultatele la sacrificare şi caracteristicile carcasei la prepeliţele din populaţia de Baloteşti în funcţie de vârsta sacrificării” Simpozionul Internaţional „Oportunităţi şi Perspective în Producţia Animală” , Facultatea de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Iaşi, Aprilie, 2008.

Adesa web : http://www.scribd.com/doc/51725661/Lucrari-Stiintifice-Zootehnie-Nr-51-2008 

5. „Studiu privind evoluţia performanţelor de producţie la prepeliţele ouătoare din populaţia mixtă de ouă-carne „de Baloteşti” în perioada 1-35 de săptămâni de ouat”, Al 7-lea Simpozion Internaţional „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”, Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Octombrie 2008.

Adresa web : http://journals.usamvcj.ro/zootehnie/article/viewArticle/781 

6. “Studiu comparativ privind rezultatele obţinute la incubaţia prepeliţelor din populaţiile mixtă de ouă-carne „de Baloteşti” şi de carne „Faraon”, A 37-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2008

7. ”Studiu privind caracteristicile productive ale tineretului şi prepeliţelor ouătoare din populaţia mixtă de ouă-carne ”de Baloteşti”, Simpozionul Ştiinţifiic Internaţional ”Zootehnia modernă – ştiinţă, modernitate, creativitate”, al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice ”Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, Aprilie 2009.
Adresa Web :     http://www.univagro-si.ro/revista_zoo/ro/documente/Pdf_vol/Z050_Elena_Miclosanu.pdf      www.cabdirect.org/abstracts/20093318169.html

8. „Studiu privind influenţa stresului multiplu asupra performanţelor productive ale prepeliţelor ouătoare (coturnix coturnix japonica)”, Al 8-lea Simpozion Internaţional „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”, Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Octombrie 2009. 

Adresa web :http://journals.usamvcj.ro/zootehnie/article/viewArticle/3344

9. “Studiu privind influenţa densităţii în cuşcă asupra producţiei de ouă la prepeliţele ouătoare din populaţia de Baloteşti”, A 38-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2009. 

Adresa web :www.zootehnie.ro/fisiere/file/Lucrari%20Zootehnie%202009%20R.pdf 

 10. “Studiu privind eficienţa utilizării nutreţului combinat granulat în alimentaţia prepeliţelor ouătoare din populaţia mixtă de Baloteşti”, A 38-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2009.

  

   Adresa web :      www.zootehnie.ro/fisiere/file/Lucrari20Zootehnie%202009%20R.pdf

      11. ”Performanţele medii de producţie la prepeliţele ouătoare din populaţiile ”de Baloteşti” şi “Faraon” , Simpozionul Ştiinţifiic Internaţional ”Zootehnia modernă – siguranţă alimentară şi dezvoltare socio-economică”, al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice ”Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, Aprilie 2010.

         Adresa web : http://www.univagro-iasi.ro/revista_zoo/ro/documente/Pdf_vol2/Z053_L_Ionita.pdf

http://agris.fao.org/agris-search/search/display.do?f=2011/MD/MD1101.xml;MD2010100149

                            12. „Cercetări bibliografice privind unii parametrii de incubaţie la prepeliţa japoneză (coturnix coturnix japonica)”, Al 9-lea Simpozion Internaţional „Perspective ale Agriculturii Mileniului III”, Universitatea de Ştiinte Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, Octombrie 2010.

          Adresa                    w eb :       http://journals.usamvcj.ro/zootehnie/article/viewArticle/5280 13. “Caracteristicile carcasei la prepeliţele din două populaţii exploatate în România”, Simpozionul Internaţional “Realizări şi perspective în zootehnie şi biotehnologii”, 70 de ani de învăţământ superior zootehnic în Republica Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii, Chişinău, Octombrie, 2010.

14. “Studiu bibliografic privind calitatea ouălor de prepeliţă comparativ cu ouăle de găină şi de raţă, A 39-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2010.

       Adresa web :www.zootehnie.ro/fisiere/file/Lucrari%20Zootehnie%202010%20R.pdf

15. “Cercetări privind influenţa nutreţului combinat asupra creşterii tineretului de prepeliţă de înlocuire”, A 39-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Bucureşti, Noiembrie, 2010.

Adresa web :www.zootehnie.ro/fisiere/file/Lucrari%20Zootehnie%202010%20R.pdf 16. ”Studiu bibliografic privind calitatea cărnii de prepeliţă comparativ cu carnea de găină şi de raţă” , Simpozionul Ştiinţifiic Internaţional ”Tradiţie, eficienţă şi performanţă în creşterea animalelor – 60 de ani de învăţământ superior zootehnic în Moldova”, al Facultăţii de Zootehnie din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice ”Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, Aprilie 2011.

STUDIU PRIVIND REZULTATELE LA SACRIFICARE ŞI CARACTERISTICILE CARCASEI LA PREPELIŢELE „DE BALOTEŞTI” ÎN FUNCŢIE DE VÂRSTĂ

Simpozionul Naţional cu participare internaţională ”Oportunităţi şi perspective în Producţia Animală” al Facultăţii de Zootehnie din Iaşi,  Aprilie 2008  

ELENA POPESCU-MICLOŞANU, LUCIAN IONIŢĂ, CONSUELA ROIBU

Cuvinte cheie: prepeliţă, producţie mixtă, vârsta de sacrificare

Key worth: quail,

REZUMAT

SUMMARY

Creşterea prepeliţelor japoneze pentru producţia de ouă şi carne a cunoscut o mare dezvoltare în ultimele decenii datorită faptului că ouăle şi carnea de prepeliţă au calităţi recunoscute pe de-o parte sub aspect calitativ (valoare nutritivă ridicată şi bine echilibrată, gust deosebit), iar pe de altă parte datorită recomandărilor medicinii naturiste de a consuma aceste produse cu efect terapeutic deosebit.

Scopul experimentului a fost acela de a determina randamentul la sacrificare al carcaselor de prepeliţe la vârstele de 6, 7, 8 şi 9 săptămâni, precum şi stabilirea ponderii părţilor componente ale carcasei de prepeliţe la loturile analizate, precum şi ponderea părţilor componente ale pieptului la carcasele de prepeliţe din loturile analizate. Pentru aceasta s-au făcut determinări pe un număr de 80 de masculi de prepeliţă împărţiţi în patru loturi (câte 20 masculi pentru fiecare lot) în vârstă de 6, 7, 8 şi 9 săptămâni.

Prezentul experiment se înscrie în seria de experimente realizate de către autori pentru a putea completa caracterizarea populaţiei de prepeliţe de Baloteşti în ceea ce priveşte parametrii productivi la tineret şi păsările adulte. Datele vor servi în continuare la elaborarea unor programe de selecţie şi ameliorare ale unor linii de prepeliţe în direcţia producţiei de ouă sau în direcţia producţiei de carne.

CONCLUZII

1. Greutatea vie şi greutatea carcasei eviscerate la prepeliţele „de Baloteşti” de diferite vârste

După cum rezultă din prezentele cercetări, greutatea medie vie şi greutatea carcasei eviscerate au fost cele mai mari, asigurat statistic, la de prepeliţele în vârstă de 9 şi 8 săptămâni (loturile IV şi III). La lotul IV s-a înregistrat o greutate vie medie de 220,49 ± 2,89 g şi o greutate a carcasei eviscerate de 155,94 ± 2,13 g, mai mult cu doar 2,72 % faţă de lotul în vârstă de 8 săptămâni (neasigurat statistic), cu aproximativ 7,73 % faţă de lotul în vârstă de 7 săptămâni şi cu aproximativ 13,18 % faţă de lotul de 6 săptămâni.

2. Randamentul carcasei la prepeliţele de diferite vârste din loturile analizate din populaţia „de Baloteşti”

În ceea ce priveşte randamentul final al carcasei la loturile de prepeliţe analizate din populaţia mixtă de ouă-carne „de Baloteşti” se constată că acesta a fost mai mare la lotul II (71,99 % ± 0,38) şi la lotul III (71,73 %  ± 0,31) faţă de lotul I (70,86 % ± 0,54) şi faţă de lotul IV (70,73 % ± 0,27). Diferenţele constatate în acest sens sunt distinct semnificative între lotul I (sacrificat la 6 săptămâni) şi lotul II (sacrificat la 8 săptămâni), între lotul I şi lotul III şi doar semnificative între lotul III (sacrificat la 7 săptămâni) şi lotul IV (sacrificat la 9 săptămâni), precum şi între lotul III (sacrificat la 8 săptămâni) şi lotul IV (sacrificat la 9 săptămâni). Între lotul I şi lotul IV acestea sunt nesemnificative, ca şi între lotul II şi lotul III. Cele mai bune randamente la sacrificare s-au obţinut la prepeliţele în vârstă de 7 şi 8 săptămâni.

3. Ponderea procentuală a părţilor componente ale carcasei la loturile analizate din populaţia „de Baloteşti”

Diferenţele constatate în ceea ce priveşte greutatea pieptului au fost foarte semnificative între lotul I şi lotul II, între lotul I şi lotul III, precum şi între lotul I şi lotul IV şi nesemnificative între lotul II şi lotul III, precum şi între lotul III şi lotul IV.

Greutatea pieptului este semnificativ mai mică la 6 săptămâni decât la celelalte vârste şi asemănătoare la 7, 8 şi 9 săptămâni (mai ales 8 şi 9 săptămâni, de 61.6 şi respectiv 61.3 g).

În ceea ce priveşte greutatea medie a pulpelor şi greutatea medie a aripilor diferenţele sunt nesemnificative. Referitor la greutatea medie a spinării diferenţele sunt distinct semnificative între lotul I şi lotul III, în rest înregistrându-se diferenţe nesemnificative.

Proporţia pieptului este semnificativ mai mare la vârsta de 6 săptămâni decât la celelalte vârste studiate şi asemănătoare la 7, 8 şi 9 săptămâni. Ea variază în funcţie de lot de la 39.49 % la 9 săptămâni la 41.04 la 6 săptămâni.

Ponderea medie a pulpelor variază nesemnificativ în funcţie de lot de la 23.58 la lotul IV la 24.85 la lotul II.

Proporţia medie a spinării prezintă diferenţe mici între loturi. Ea variază între 26.91 % la 6 săptămâni şi 24 % la 9 săptămâni.

Ponderea medie a aripilor nu prezintă diferenţe asigurate statistic între loturi, variind între 9.09 şi 10.28 %.

4. Ponderea procentuală a părţilor componente ale pieptului la carcasele de prepeliţe din populaţia de prepeliţe „de Baloteşti”

La lotul I de prepeliţe greutatea medie a cărnii de pe piept a fost de 72.49 % ± 2,42 din greutatea medie a pieptului, greutatea medie a oaselor a fost de 16.98 % ± 0.88, iar greutatea medie a pielii de pe piept a fost de 14.47 % ± 1.32. La lotul II ponderea a fost următoarea : greutatea cărnii de pe piept 70,46 % ± 2,53, greutatea medie a oaselor a fost de 16,29 % ± 1,16, iar greutatea medie a pielii de pe piept a fost de 13,15 % ± 1,37. La lotul III : : greutatea cărnii de pe piept 71,72 %  ± 1,79, greutatea medie a oaselor a fost de 16,43 % ± 0.88, iar greutatea medie a pielii de pe piept a fost de 14.57 % ± 1.38. La lotul IV ponderea a fost următoarea : greutatea cărnii de pe piept 73,18 % ± 1,49, greutatea medie a oaselor a fost de 15,70 % ± 0.76, iar greutatea medie a pielii de pe piept a fost de 13,12 % ± 1,12. Diferenţele constatate sunt distinct semnificative între lotul I şi lotul III privind greutatea cărnii de pe piept, în rest acestea fiind nesemnificative.

Cantitatea de musculatură de pe piept este minimă la 6 săptămâni, de 40.7 g şi maximă la 8 şi 9 săptămâni (44.1 şi respectiv 44.9 g).

Proporţia de musculatură pectorală este maximă la 9 săptămâni, de 73.18 %, asigurat statistic mai mare decât la 7 săptămâni. Proporţia de oase şi piele de pe piept sunt asemănătoare la cele 4 loturi studiate, variind ca medie de la 15.7 la 16.98 % în ceea ce priveşte osatura şi 13.12 şi 14.57 % la piele.

5. Vârsta optimă de sacrificare la prepeliţele din populaţia mixtă de ouă-carne „de Baloteşti”

Privită prin prisma greutăţii medii vii şi a greutăţii medii a carcasei eviscerate, vârstele cele mai bune de sacrificare apar ca fiind cele de 8 şi 9 săptămâni, când se înregistrează greutăţile cele mai mari.

Privită din punctul de vedere al randamentului final al carcasei, constatăm că vârstele optime de sacrificare ar fi de 7 şi 8 săptămâni, când se înregistrează randamentele cele mai mari ale carcasei. Greutatea pieptului este asemănătoare la 7, 8 şi 9 săptămâni. Întrucât atât rezultatele obţinute de lotul sacrificat la vârsta de 7 săptămâni cât şi cel sacrificat la 8 săptămâni sunt superioare celui sacrificat la 6 săptămâni, iar sacrificarea la vârsta de 7-8 săptămâni justifică prin preţul cărnii cheltuielile cu întreţinerea păsărilor până la această vârstă, le recomandăm pentru valorificarea prepeliţelor mixte de ouă-carne.

STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE OUĂ ŞI A MORTALITĂŢII LA PREPELIŢELE DIN POPULAŢIILE „BALOTEŞTI” ŞI „FARAON”

A 36-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Faultăţii de Zootehnie din Bucureşti

ELENA POPESCU-MICLOŞANU, LUCIAN IONIŢĂ, IOAN CUSTURĂ, MINODORA TUDORACHE

Cuvinte cheie: prepeliţe mixte, prepeliţe de carne, producţie de ouă, mortalitate

Key worth: quail, productive parameters, populations

REZUMAT

SUMMARY

Prezentele cercetări se înscriu într-o serie de cercetări realizate de către autorii studiului în vederea mai bunei cunoaşteri a materialului biologic exploatat în ţara noastră şi întocmirea de programe de ameliorare la prepeliţele din două populaţii, dintre care una de carne (prepeliţele “Faraon”) şi una de ouă-carne (populaţia de prepeliţe “de Baloteşti”). Cercetările au avut loc la S.C. Ferma Nova S.R.L. pe un efectiv de 1100 prepeliţe de reproducţie.

În urma cercetărilor efectuate pe primele 8 luni de ouat se constată că prepeliţele din populaţia mixtă “de Baloteşti” au un procent de ouat  superior prepeliţelor din populaţia de carne “Faraon” (65,6 % la prepeliţele din populaţia mixtă de ouă-carne “de Baloteşti” faţă de 57,5 % la populaţia de prepeliţe de carne “Faraon). La prepeliţele „de Baloteşti” s-a înregistrat o mortalitate lunară medie de 4,06 %, în timp ce la „Faraon” mortalitatea a fost aproape dublă.

CONCLUZII

Intensitatea de ouat la prepeliţele din populaţia „de Baloteşti” a fost superioară celor din populaţia „Faraon”, diferenţa dintre ele fiind foarte semnificativă. Prepeliţele „de Baloteşti” au avut un procent mediu de ouat de 65,65 %, mai mare cu 8.11 % faţă de prepeliţele din populaţia „Faraon” (57.54 % intensitate de ouat).

Vârful de ouat la populaţia „de Baloteşti” s-a înregistrat în luna a IV-a de exploatare (74,26 % ± 0,13), iar la „Faraon” în luna a III-a de exploatare (66,80 % ± 0,13).

Persistenţa ouatului. La lotul „de Baloteşti” procentul mediu de ouat s-a situat peste nivelul de 70 % timp de circa 5 luni, iar la cel din din populaţia „Faraon” ouatul s-a situat peste nivelul de peste 62 % timp de circa 4 luni.

Evoluţia producţiei medii pe cap. La prepeliţele „de Baloteşti” s-a înregistrat o producţie lunară medie pe cap de 19,69 ouă, iar la populaţia „Faraon” de 17,45 ouă, diferenţa între cele două loturi fiind foarte semnificativă. Prepeliţele „de Baloteşti” au avut o producţie medie cumulată în perioada 1-8 luni de ouat de 157,65 ouă, superioară prepeliţelor „Faraon” cu aproximativ 11,43 %.

Procentul mediu de mortalitate. La prepeliţele „de Baloteşti” s-a înregistrat o mortalitate lunară medie în perioada 0-8 luni de exploatare de 4,06 %, în timp ce la „Faraon” a fost aproape dublă. La ambele loturi, procentele de mortalitate au crescut cu vârsta acestora.

Caracterizarea populaţiilor studiate. Pe baza cercetărilor efectuate, se poate afirma că populaţia de prepeliţe „de Baloteşti” se deosebeşte din punct de vedere productiv faţă de populaţia „Faraon”. Populaţia „de Baloteşti” are performanţe mai bune bune în ceea ce priveşte producţia de ouă şi viabilitatea, putând fi folosită pentru specializare în direcţia producţiei de ouă, ca pasăre mixtă sau ca mamă de broiler, după verificarea însuşirilor privind producţia de carne. Populaţia de Baloteşti are ouatul mai scăzut decât prepeliţele italiană şi franceză, dar trebuie ţinut seama că a fost creată ca pasăre mixtă, de ouă-carne. Faraon are producţia de ouă apropiată de cea precizată în literatura de specialitate pentru prepeliţa Faraon americană şi italiană.

STUDIU COMPARATIV PRIVIND EVOLUŢIA PARAMETRILOR PRODUCTIVI LA TINERETUL DE PREPELIŢĂ DIN DOUĂ POPULAŢII

A 35-a Sesiune Internaţională de Comunicări Ştiinţifiice a Faultăţii de Zootehnie din Bucureşti

ELENA POPESCU-MICLOŞANU, LUCIAN IONIŢĂ

Cuvinte cheie: prepeliţă, tineret, parametri productivi, populaţii

Key worth: quail, youth, productive parameters, populations

REZUMAT

Cu scopul de a compara parametrii productivi a două populaţii de prepeliţe japoneze, prepeliţa de carne Faraon şi prepeliţa de ouă-carne de Baloteşti, s-a efectuat la Ferma Nova S.R.L. un experiment pe un efectiv iniţial de 404 prepeliţe, crescute la sol în primele 2 săptămâni de viaţă şi la baterii de cuşti în următoarele 4. S-a înregistrat greutatea corporală, consumul de nutreţ şi mortalitatea. Prepeliţa Faraon are greutatea corporală medie de 244,94 g la 42 de zile, iar prepeliţa de Baloteşti 205,3 g. Sporul de creştere în greutate, consumul de nutreţ combinat şi valorificarea hranei sunt superioare prepeliţei de Baloteşti, care are o viabilitate mai bună. Curba de creştere în greutate indică că reducerea nivelului proteic al nutreţului la vârsta păsărilor de 2 săptămâni s-a făcut prea devreme.

      Concluzii

1.       Greutatea corporală a prepeliţei Faraon este în medie de 244,9 g la vârsta de 42 de zile, iar a prepeliţei de Baloteşti de 205,3 g, diferenţa între cele două populaţii fiind foarte semnificativă.

2.       Sporul mediu zilnic de creştere în greutate este semnificativ mai mare la prepeliţa Faraon (6,1 g faţă de 4,65 g la cea de Baloteşti).

3.       Scăderea sporului de creştere în săptămâna a III-a de viaţă la ambele populaţii indică un necesar mai mare de substanţe nutritive şi folosirea unei reţete mai concentrate de nutreţ combinat, având în vedere că aceasta a fost schimbată la vârsta de două săptămâni cu o reţetă mai săracă proteic.

4.       Valorificarea hranei pe primele 6 săptămâni de creştere este mai bună la prepeliţa Faraon de 3,17 şi de 3,34 la puii de prepeliţă de Baloteşti.

5.       Viabilitatea prepeliţei de Baloteşti în perioada 0-6 săptămâni este mai bună (8,4 faţă de 13 %).